Din orice unghi ai privi, trebuie să recunoști că ciclismul de șosea este unul dintre cele mai ciudate sporturi din câte există. De la tacticile de cursă, diferitele clasamente dintr-un Mare Tur, până la felul în care sunt construite echipele, totul pare a fi conspirație menită să-i țină departe pe amatori și oricine are un dram de viață socială.
Asta ne face pe noi, fanii înrăiți ai sportului, să ne simțim foarte bine în pielea noastră. Facem parte dintr-un club (destul de) exclusivist al celor care pot să facă diferența dintre un puncheur și un cățărător, dintre un domestique și un lansator, dintre o clasică de primăvară și marele premiu al orașului X.
Dar chiar și cel mai înrăit fan are momente de frustrare, din cauza felului în care funcționează business-ul ciclismului. Să zicem că ai un ciclist favorit. Îți cumperi bicicleta pe care el o folosește și echipamentul oficial al echipei pentru care luptă. Doar ca un an mai târziu să descoperi că sponsorii s-au schimbat , echipamentul are cu totul altă culoare, iar ciclistul tău preferat urcă acum pe o bicicletă pe care nu ți-o permiți.
Ai spune că este un caz ipotetic sau foarte rar. Eu îți spun să te uiți pe stradă data viitoare când ieși la plimbarea de weekend și să numeri pe lângă câte echipamente din World Tour treci sau trec pe lângă tine.

Oricât de mult ne-ar plăcea să spunem că suntem diferiți de fanii fotbalului, la bază suntem ghidați de aceleași emoții și porniri. Doar că, din nou, felul în care funcționează acest sport ne face viața grea. Nu te naști într-o familie de suporteri ai echipei Mapei, QuickStep sau Molteni. De altfel, puține sunt echipele care au intrat în această horă cu un nume și au reușit să-l păstreze mai mult de un an. Printre exemplele care îmi vin în minte sun AG2R și Francaise de Jeux. Dar cam atât.
Cu acest probleme identificate, am gândit planul de a face ciclismul mai atractiv pentru orice pasionat al sportului și în același timp de a mă îmbogăți. Și am atât de multă încredere că sunt singurul care îl poate pune în aplicare, încât nu am nici o problemă să-l înșir în rândurile de mai jos. Mai ales că asta îmi va permite să dau în judecată pe oricine îl pune în aplicare înaintea mea!
CONSTRUCTORII DE BICICLETE SUNT OBLIGAȚI SĂ AIBĂ ECHIPĂ
Ferrari participă de 70 de ani fără pauză în Campionatul Mondial de Formula 1. Mercedes și Renault au avut pauze, însă nu foarte mari. În lumea auto, dacă vrei să vinzi mașini, trebuie să participi la curse. De ce nu se întâmplă același lucru și în ciclism? Trek, Specialized, Scott, Bianchi, cu toate sunt companii-gigant care cu siguranță nu ar avea o problemă să sponsorizeze o echipă de World Tour. Trek o face deja, de ce nu ar fi obligați toți constructorii să aibă câte o echipă oficială și abia apoi să li se dea voie să ofere echipament și pentru echipe private?
CAMPIONATUL MONDIAL AL ORAȘELOR
Unul dintre motivele pentru care cursele de ciclism sunt greu de urmărit, este dificultatea celor care nu cunosc sportul să-și dea seama ce se întâmplă pe șosea. De ce plutonul nu trage să prindă evadarea, de ce ciclistul care ieri a câștigat etapa de sprint, e lăsat azi în urmă pe etapa de munte. De aceea propun înființarea Campionatului Mondial al Orașelor. Londra, Paris, New York, Tokyo, Milano, Madrid – curse asemănătoare celor de Formula 1, odată la două weekenduri, adevărate festivaluri ale ciclismului, care în același timp promovează și transportul alternativ în detrimentul mașinilor poluante.
CLASICA DE 24 DE ORE
Cursa de 24 de ore de la Le Mans este unul dintre cele mai mari evenimente sportive ale unui an. Vechime, tradiție, istorie. E momentul ca și ciclismul să aibă o cursă de 24 de ore, de ce nu pe același traseu, înaintea cursei automobilistice. Spune-mi cu mâna pe inimă că nu te-ai uita la așa ceva?! Echipe de 3 sau 4 cicliști, care se întrec pe legendarul circul Le Sarthre. Și la fel ca în cursa de mașini, constructorii de biciclete ar putea, de fapt ar fi obligați, să se prezinte la start cu cadre experimentale. Cred că e momentul să nu ne mai agățăm de cele două triunghiuri tradiționale ale bicicletei și să lăsăm tehnologia să preia frâiele.
MARILE TURURI ȘI CLASICELE DE PRIMĂVARĂ
Aici e complicat de schimbat ceva, însă nu imposibil. Aș obliga echipele să participe cu același lot de sportivi în toate cursele mari, cu tradiție în sezonul competițional. Iar la final, în baza unui sistem de punctaj (pe care îl voi dezvolta în curând), ar urma să fie încununată echipa anului, un fel de campioană mondială a constructorilor.

CAMPIONATELE MONDIALE
Că tot veni vorba de campioni ai lumii. În acest moment, în funcție de an și țara organizatoare, Campionatele Mondiale îi pot favoriza pe sprinteri sau pe cicliști de clasice. Ceea ce mi se pare un pic nedrept pentru cățărători, mai ales în condițiile în care sportul a devenit foarte specializat. De aceea, la fel cum există o cursă separată pentru contratimp, aș face unele pentru sprinteri și pentru cățărători. Și aș elimina contratimpul pe echipe, pentru că oricum nu are nici un sens.
Acestea fiind zise, mă apuc de treabă. Știți cumva cât costă parcarea unui iaht la Monte Carlo?