Pe cât de frumoase sunt de urmărit la televizor, pe atât de greu de înțeles sau plictisitoare pot fi cursele de ciclism pentru un ochi neinițiat. În timp ce un pasionat vede aproape în fiecare minut acțiune în modul în care echipele își pun în aplicare tactica de cursă, pentru cineva care nu știe câteva reguli de bază poate părea doar un mod extrem de plictisitor de a-ți petrece o după-amiază.
Totuși, cursele de ciclism sunt mai ușor de explicat decât regula off-side-ului. Sau cel puțin așa am crezut înainte să mă apuc să scriu acest articol.
CURSELE DE O ZI
Cea mai simplă formă de întrecere. Se dă startul în punctul A și cine ajunge primul în punctul B este câștigătorul. Cele mai prestigioase curse de o zi sunt ”Clasicele de primăvară”: Milan – Sanremo, Paris – Roubaix, Turul Flandrei, Liege – Bastogne – Liege, cunoscute și ca ”Monumente ale ciclismului”. Toate sunt organizate de peste o sută de ani și se desfășoară pe o distanță de cel puțin 250 de kilometri. Sunt câștigate, de obicei, la sprint sau dintr-o evadare și rareori de un ciclist care se luptă pentru victorie în clasamentul general al unui mare tur. De aceea sunt la fel de importante în cariera unui sprinter ca o victorie în Turul Franței, de altfel, aproape imposibil de obținut.
CURSELE PE ETAPE/MARILE TURURI
Aici povestea începe să se complice puțin, chiar și pentru iubitorii ciclismului. Practic, cursele pe etape sau marile tururi – Turul Franței, Turul Italiei sau Turul Spaniei – sunt de fapt mai multe întreceri care au loc în același timp, pe parcursul întregului tur. Echipele se vor lupta, în funcție de obiectivele stabilite și structură, pentru clasamentul general, clasamentul sprinterilor sau clasamentul cățărătorilor.
Să luăm ca exemplu Turul Franței, dat fiind că este cea mai cunoscută dintre toate cursele pe etape. Aici, cicliștii luptă pentru trei tricouri principale – galben, câștigător în clasamentul general, verde, câștigător în clasamentul sprinterilor, alb cu buline roșii, câștigător în clasamentul cățărătorilor.
În funcție de profilul fiecărei etape (plat, cu diferență mare de nivel sau cu sosire în cățărare), organizatorii stabilesc căruia dintre cele trei tricouri îi este adresată.
ETAPELE DE PLAT = SPRINT
Sunt cele mai ușoare din cadrul unui tur și cel mai puțin importante pentru clasamentul general. Astfel, pe parcursul etapei organizatorii vor plasa mai multe sprinturi intermediare, la finalul cărora se acordă un punctaj (ex. Locul 1 – 10 pct, locul 2 – 7pct, locul 3 – 5 pct). Ele se încheie în sprintul final unde de obicei se acordă punctaj dublu. Etapele de plat sunt cel mai puțin importante pentru clasamentul general deoarece înainte de linia de sosire se aplică ”regula celor 3 kilometri” – întregul pluton primește același timp, indiferent de întărzierea individuală a fiecărui ciclist. Regula a fost implementată pentru a permite doar sprinterilor și echipelor lor să se lupte pentru victoria de etapă, evitându-se astfel căzăturile la viteze mari. Ciclistul cu cele mai multe puncte obținute în etapele de sprint la finalul unui tur este declarat câștigătorul tricoului verde.
ETAPELE MONTANE = CĂȚĂRĂTORI
Pot fi cu sosire în cățărare (vârful unui munte) sau imediat după o coborâre. Se adresează cățărătorilor și cicliștilor care luptă pentru clasamentul general. Se aplică aceleași reguli de punctaj ca în etapele de plat, doar că punctele sunt obținute în vârful cățărărilor și la sfârșitul etapei, dacă este una cu sosire în cățărare. De asemenea, la sosirile în cățărare se pot acorda și secunde bonus (ex. -10 sec. Pentru locul 1, -7 sec. Pentru locul 2, -5 sec. Pentru locul 3), care se scad din timpul total cumulat până în acel moment.
Ciclistul cu cele mai multe puncte obținute în etapele montane la finalul unui tur este declarat câștigătorul tricoului alb cu buline roșii. Nu este imposibil ca ciclistul care câștigă tricoul alb cu buline roșii să câștige și clasamentul general, tricoul galben. Asta se întâmplă deoarece în etapele montane nu se aplică regula celor 3 kilometri și aici apar cele mai mari diferențe de timp între cicliștii care luptă pentru clasamentul general.
*BONUS* ETAPELE DE CONTRATIMP = CLASAMENT GENERAL
Un mare tur poate avea una sau mai multe etape de contratimp (individual sau de echipă). După etapele montane, aici se dă cea mai mare luptă pentru clasamentul general, tricoul galben, motiv pentru care sunt supranumite și ”cursa adevărului”. Deoarece pentru clasamentul general nu se acordă punctaj și în etapele de contratimp se fac diferențe la fel de mari ca în etapele de munte, ele sunt foarte importante pentru aspiranții la tricoul galben.
